De ani de zile auzim atât de des despre cauzele schimbărilor climaterice, încât nu ne-am dat seama că există soluţii simple, practice, care pot încetini această problemă din ce în ce mai gravă. Temperaturile medii globale de la suprafaţă au adus anul 2005 într-o legătură virtuală cu 1998, ca fiind cel mai cald an înregistrat. Pentru oamenii care trăiesc în emisfera nordică — majoritatea populaţiei de pe planetă - 2005 a fost cel mai cald an înregistrat din 1880, cel mai timpuriu an pentru care există înregistrări fiabile în fiecare colţ al lumii.

Anul 2005 a depăşit temperaturile globale anuale medii anterioare în ciuda unor manifestări slabe a fenomenului El Niño la începutul anului şi a unor condiţii normale pentru restul perioadei. (El Niño este o perioadă de temperaturi de suprafaţă peste medie în partea est-centrală a Oceanului Pacific, care influenţează condiţiile meteorologice din cea mai mare parte a globului). În schimb, temperaturile care au doborât orice record din 1998 au fost amplificate de un El Niño extrem de puternic.

Căldura record din 2005 face parte dintr-o tendinţă de încălzire pe termen lung, exacerbată de gazele care captează căldura din atmosferă, cauzate mai ales de arderea combustibililor fosili şi defrişarea pădurilor. Nouăsprezece din cei mai calzi 20 de ani înregistraţi au avut loc începând cu 1980.

Temperaturile la suprafaţă, înregistrate în ultimii 20 de ani, întăresc şi alte indicaţii conform cărora încălzirea globală este din ce în ce mai puternică. De exemplu, creşterea observată a temperaturilor la suprafaţă a fost însoţită de încălzirea atmosferei şi a oceanelor şi de topirea accentuată a gheţii şi a zăpezilor. Aceste observaţii, rezumate pe scurt mai jos, descriu o imagine consistentă a schimbărilor semnificative, la scară largă, ale climei globale în ultimele decenii.

Furtuni mai intense

Cercetările recente arată că intensitatea şi durata furtunilor cresc odată cu creşterea emisiilor de încălzire globală în atmosferă. Creşterea nivelului mărilor, cauzată parţial şi de încălzirea temperaturilor globale, intensifică stricăciunile făcute de furtuni pe coaste. Pentru declanşarea unui uragan, temperaturile de la suprafaţa oceanelor trebuie să depăşească 80 de grade Fahrenheit. Cu cât oceanul este mai cald, cu atât cresc posibilităţile unor furtuni mai puternice. Uraganele cele mai distrugătoare nu numai că aduc pierderi de miliarde de dolari comunităţilor şi agenţilor economici, dar pun şi mii de vieţi omeneşti în pericol.

Încălzirea apelor oceanice

Ciclurile naturale nu pot explica singure încălzirea recentă a oceanelor. Din cauza activităţilor umane, cum sunt arderea combustibilului fosil şi defrişarea pădurilor, nivelul de astăzi al dioxidulului de carbon (CO2) din atmosferă este considerabil mai mare decât oricând în ultimii 400 000 de ani, CO2 şi alte emisii captatoare de căldură acţionează ca o izolaţie în straturile inferioare ale atmosferei, ducând la încălzirea temperaturilor de la suprafaţa solului şi a oceanului. Oceanele au absorbit cea mai mare parte din acest exces de căldură, ceea ce a dus la creşterea temperaturii mării cu aproape un grad Fahrenheit din 1970. Temperaturile de la suprafaţa Atlanticului, în luna septembrie a ultimului deceniu, au crescut mult peste nivelele înregistrate din 1 930.